Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Vitrina cărţilor

        de Gabriela Gheorgişor

Arta romanului de Milan Kundera, în traducerea regretatei Simona Cioculescu, este un volum care reuneşte şapte texte (dialoguri, articole şi conferinţe) publicate sau prezentate între 1979 şi 1985. În Franţa, culegerea coagulată tematic în jurul romanului a apărut în 1986, însă îşi menţine şi azi actualitatea. În „Discursul de la Ierusalim: romanul şi Europa”, autorul Insuportabilei uşurătăţi a fiinţei atrăgea atenţia în privinţa influenţei nefaste a mass-mediei, prin propagarea „ideilor primite de-a gata” şi a kitsch-ului, asupra gândirii individuale şi originale, „înăbuşind astfel însăşi esenţa culturii europene a epocii moderne” (în speţă, libertatea profundă a romanului, un fel de „chivot” al spiritului european modern, începând de la Cervantes şi Rabelais):

„Până într-o epocă recentă, modernismul înseamnă o revoltă nonconformistă contra ideilor primite şi a kitschului. Astăzi, modernitatea se confundă cu imensitatea vitalităţii mass-media, şi a fi modern înseamnă un efort nemăsurat pentru a fi la zi, pentru a fi conform, a fi mai conform decât cei conformi. Modernitatea a îmbrăcat veşmântul kitschului.

Agelaştii [cuvânt inventat de Rabelais, provine din greacă şi înseamnă: cel care nu râde, care n-are simţul umorului], ne-gândirea ideilor primite, kitschul reprezintă unul şi acelaşi duşman tricefal al artei, născută ca ecou al râsului lui Dumnezeu, şi care a ştiut să creeze acest fascinant spaţiu imaginar unde nimeni nu este posesorul adevărului şi unde fiecare are dreptul de a fi înţeles. Acest spaţiu imaginar s-a născut odată cu Europa modernă, el este imaginea Europei sau, cel puţin, visul nostru despre Europa, vis de nenumărate ori trădat, dar destul de puternic pentru a ne uni pe toţi într-o fraternitate care depăşeşte de departe micul nostru continent! Dar noi ştim că lumea în care individul este respectat (lumea imaginară a romanului şi cea reală a Europei) este fragilă şi perisabilă. Se văd la orizont armate de agelaşti care ne pândesc. Şi exact în această epocă de război nedeclarat şi permanent, în acest oraş cu un destin atât de dramatic şi crud, m-am decis să nu vorbesc decât despre roman. Fără îndoială, aţi înţeles că aceasta nu e o formă de evaziune din partea mea din faţa problemelor aşa-zis grave. Căci, dacă cultura europeană îmi pare astăzi ameninţată, dacă ea este ameninţată din exterior şi din interior în ceea ce are mai preţios, respectul pentru individ, respectul pentru gândirea sa originală şi pentru dreptul lui la o viaţă particulară inviolabilă, atunci, cred că această esenţă preţioasă a spiritului european e depusă ca într-o cutie de argint în istoria romanului, în înţelepciunea romanului”.

Nr. 09 / 2022
Spiridon Popescu: magia transcendentului
de Florian Copcea

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Aide-mémoire
de Gabriel Coşoveanu

Doi paşi simpli pentru o literatură mare
de Cătălin Pavel

Lăutarii noştri cei de toate zilele
Gabriel Nedelea

Trec în goana maşinii (1)
de Gheorghe Grigurcu

Vocaţii
de Nicolae Prelipceanu

Hei, voi, care-aţi fost sau sunteţi tineri...
de Mihai Ghiţulescu

Alfabet. Cartea de rămas bun
de Cristian Pătrăşconiu

Tina cea de neînfrânt
de Dumitru Ungureanu

Vitrina cărţilor
de Gabriela Ghiorghişor

Obiectele rănite ca palimpsest al memoriilor lui George Banu
de Gabriel Nedelea

„Complexul“ fanariot şi studiile româneşti de etnopsihologie
de Gabriela Gheorghişor

Scriu pentru că nu pot să nu scriu. Este o formă de a exista, de a fi
de Maria Pilchin

Fotografii şi oglinzi de familie
de Carmen Teodora Făgeţeanu

George Popescu şi radiografiile sale critice sau despre impresiile unui cititor împătimit
de Nicoleta Presură Călina

Poezia, ca o călătorie fără sfârşit
de Gela Enea

Vitrina cărţilor
de Gabriela Gheorghişor

Poezie
de Toma Grigorie

O mare necunoscut㠖 presa literară a exilului românesc anticomunist
de Mihaela Albu

Semnătura lui Mefisto
de Haricleea Nicolau

Rebarbor: expresivitatea involuntară a limbii de lemn
de Daniela Firescu

Nostalgia unei veri de neuitat
de Viorica Gligor

Vitrina cărţilor
de Gabriela Gheorgişor

Euforia singurătăţii
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Să fii bărbat
de Nicole Krauss

„Aş lucra continuu, chiar dacă aş şti că lucrările mele nu ar ajunge la privitor“ – Gabriel Giodea
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri